Cum să creșteți rezistența smalțului dentar?

Există multe cauze ale smalțului vulnerabil. Unii factori, cum ar fi genetica, sunt în afara controlului nostru, dar o mare parte rezultă din stilul de viață pe care îl ducem. Slăbirea și chiar pierderea smalțului este cauzată, printre altele, de o tehnică de periaj necorespunzătoare sau de periajul dinților cu prea multă forță, de o dietă nesănătoasă (bogată în carbohidrați și alimente și băuturi acide) și de stres, care contribuie adesea la strângerea sau scrâșnirea dinților^1,2. Cauzele slăbirii rezistenței smalțului sunt numeroase… dar le putem oarecum preveni? Cu siguranță că da!

Pot avea dinții „rezistență scăzută”? Ce înseamnă acest lucru?

Coroanele dinților sunt acoperite cu smalț – cel mai dur țesut din corpul uman! Smalțul dinților este alcătuit în proporție de aproximativ 95 % din compuși anorganici (minerale) și aproximativ 5 % din compuși organici și apă³. Rolul smalțului este de a proteja țesuturile interne ale dintelui împotriva factorilor externi dăunători, cum ar fi atacul acid al bacteriilor cariogene sau acțiunea erozivă a acizilor din diferite alimente sau băuturi⁴. Cu toate acestea, dacă contactul smalțului cu acizii se repetă prea frecvent, o parte din mineralele din smalț se vor pierde, iar dintele va deveni mai precar și mai sensibil la diverși factori nocivi^1,2.

Care sunt factorii care scad rezistența smalțului?

Mulți factori, pe lângă eroziunea menționată mai sus, contribuie la scăderea rezistenței smalțului. Stilul nostru de viață de zi cu zi este cel care are cel mai mare impact asupra dinților noștri – ce mâncăm și ce bem, modul în care avem grijă de igiena orală și de sănătatea noastră generală.

O tehnică de periaj incorectă sau periajul cu prea multă forță poate contribui la leziuni ireversibile, numite leziuni abrazive. Ca urmare, smalțul din zonele afectate de abraziune devine mai subțire și mai susceptibil la alți factori dăunători. Pe de altă parte, o alimentație nesănătoasă, bogată în zahăr sau acizi, poate da startul cariilor sau eroziunii dentare, în care mineralele se pierd din țesuturile dure ale dinților și astfel smalțul dentar se deteriorează^1,2.

Cum se manifestă leziunile de smalț?

Imaginea leziunii de smalț depinde în primul rând de factorul nociv care a afectat smalțul. Acestea includ, printre altele:

• „dizolvarea” chimică a suprafeței dintelui de către acizi fără participarea bacteriilor și formarea de carii erozive,
• pierderea de țesut din cauza abraziunii dinților.

În cazul pacienților a căror dietă se bazează în mare parte pe alimente și băuturi acide, are loc o pierdere treptată a mineralelor care alcătuiesc dinții.

Cavitățile erozive sunt netede, strălucitoare și dure, dar țesuturile dentare se pierd sub influența acizilor. În cazul unei tehnici incorecte de periaj, abraziunea și pierderea țesuturilor se produc în locurile unde se aplică cea mai mare forță în timpul periajului – cel mai adesea lângă gingie, la înălțimea așa-numitului colet dentar.

Acestea sunt semnele leziunilor de smalț și ele necesită ajustări ale practicilor de igienă orală sau modificarea obiceiurilor alimentare, deoarece acești dinți sunt mai susceptibili la o varietate de factori nocivi, inclusiv la carii dentare^1,2.

Cum să creșteți rezistența smalțul dentar?

Cum să creșteți rezistențasmalțului dentar, care este alcătuit din 95 % minerale? Pe lângă punerea în aplicare a tehnicii corecte de periaj și evitarea produselor și băuturilor acide, nesănătoase⁵, se recomandă alegerea pastelor de dinți care conțin fluor. În acest fel, în timpul periajului zilnic, asigurăm pentru dinții noștri fluorul necesar, care va fi încorporat în compoziția minerală a țesuturilor dure ale dinților, creând compuși mai rezistenți la acizi^1,2. Astfel, dinții noștri devin mai rezistenți la diverși factori nocivi cu care intrăm în contact în fiecare zi! În plus, fluorul are capacitatea de a repara leziunile inițiale ale smalțului⁶, așa că merită să folosim zilnic pastă de dinți cu fluor^1,2.

Ce alimente ar trebui să evitați?

Înainte de toate, este bine să evitați consumul frecvent de alimente acide, cum ar fi citricele proaspete, precum și băuturile acide, în special cele carbogazoase și îndulcite suplimentar, precum și vinul și ceaiurile de fructe⁵. Produsele acide și produsele cu un conținut ridicat de zahăr contribuie substanțial la distrugerea țesuturilor dentare^1,2. Să reținem că prevenirea este mult mai ușoară decât tratamentul oricărei leziuni de smalț, al eroziunii dentare sau al oricărei afecțiuni dentare în general!

Referințe:

• Zbigniew Jańczuk, Urszula Kaczmarek, Mariusz Lipski, Stomatologia zachowawcza z endodoncją. Zarys kliniczny, Wydawnictwo Lekarskie PZWL, 2018
• Danuta Piątowska, Kariologia współczesna. Postępowanie kliniczne, Med Tour Press International, 2009
• Akshima Sahi, What Are Teeth Made Of?, News Medical (https://www.news-medical.net/health/What-Are-Teeth-Made-Of.aspx)
• Rodrigo S. Lacruz, Stefan Habelitz, J. Timothy Wright, Michael L. Paine, Dental Enamel Formation and Implications for Oral Health and Disease, Physiological Reviews, 2017
• Dominika Wnęk, Dieta w erozji zębów, mp.pl, 2021
• Graham J. Mount, Hien Ngo, Stomatologia mało interwencyjna, Med Tour Press International, 2006