Durerea asociată nervului dentar în cazul dinților sensibili: cum apare și ce e de făcut?

Vă bucurați de o băutură rece sau de ceva dulce și deodată simțiți o durere ascuțită în dinți, care vă întrerupe momentul plăcut. Dispare la fel de repede precum a apărut, dar numai până la următorul eveniment declanșator. Acest fenomen se datorează mai degrabă unei hipersensibilități a dentinei, ceea ce se simte ca o durere dentară. Există mai multe motive pentru care puteți avea hipersensibilitate dentinară. Înainte de a analiza cauzele și soluțiile, este util să înțelegem anatomia de bază a dintelui.

Anatomia dintelui

 

Dintele are patru structuri principale:

  • Pulpa dentară - este situată în centrul dintelui și conține nervii și vasele de sânge.
  • Dentina - înconjoară pulpa și este conectată la aceasta printr-o rețea de canalicule dentinare microscopice.
  • Cementul dentar - este o substanță dură care înconjoară dentina sub gingie (la nivelul rădăcinii dintelui).
  • Smalțul dentar - este cea mai dură substanță din corp și învelește dentina deasupra gingiei (la nivelul coroanei dintelui).

 

Partea de dinte care se vede deasupra gingiei se numește coroană, în timp ce partea de sub gingie, care este implantată în os, constituie rădăcina.

Cum se dezvoltă hipersensibilitatea dentinară

 

La un dinte sănătos, toate straturile ce înconjoară dentina și pulpa dentară sunt intacte, protejând interiorul dintelui de bacterii, acizi, temperaturi ridicate sau scăzute, presiune și de alți posibili iritanți. Atunci când straturile de protecție sunt compromise, dentina și pulpa dentară pot fi expuse factorilor iritanți. Acest fapt se poate întâmpla din diverse motive.

Eroziunea dentară

 

Smalțul dentar este dur, dar este sensibil într-un mediu acid. American Dental Association (ADA) explică faptul că, după ingerarea unor alimente și băuturi cu o aciditate crescută, acest acid înmoaie temporar smalțul dentar și elimină mineralele din structura smalțului. Acest fenomen se poate petrece și dacă vă confruntați cu vărsături sau reflux gastric. Pe măsură ce eroziunea smalțului se agravează, stratul de smalț se subțiază și astfel oferă mai puțină protecție dentinei de dedesubt, având drept consecință apariția unei sensibilități crescute.

Afecțiunile gingivale

 

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), placa bacteriană este deopotrivă cauza cariei dentare, dar și a afecțiunilor gingivale, care se manifestă prin inflamarea, iritarea și retragerea gingiilor. Această afecțiune poate conduce de la sine la o simptomatologie dureroasă, dar prin faptul că gingia se retrage și se expune dentina de la nivelul rădăcinii dintelui la zahăr, la acid, la substanțe reci sau fierbinți, se poate suprapune și durerea dentinară.

Traumatismele

 

Dacă dintele este fracturat sau fisurat, dentina sau pulpa pot fi expuse la agenți iritanți. De asemenea, bacteriile se pot acumula în aceste fisuri, putând conduce la apariția unor infecții și abcese în profunzimea dintelui, sau pot conduce chiar la pierderea dinților. Chiar dacă durerea se poate simți la fel, nu este vorba tot despre hipersensibilitate dentinară. Trebuie să vă adresați medicului stomatolog dacă vă răniți la nivelul dinților, deoarece este o urgență stomatologică ce necesită tratament imediat.

Ce puteți face pentru hipersensibilitatea dentinară?

 

Oricând vă confruntați cu o durere dentară nouă și neobișnuită, este recomandat să consultați medicul stomatolog cât mai curând posibil, pentru a vă asigura că nu există o problemă serioasă. Dacă medicul stomatolog vă confirmă că aveți hipersensibilitate dentinară, atunci este recomandat să limitați consumul de alimente sau băuturi acide sau dulci, întrucât acestea agravează eroziunile smalțului dentar. Alimentele sau băuturile acide sunt reprezentate de:

  • Băuturile carbogazoase;
  • Fructele și sucurile de fructe, mai ales citricele;
  • Băuturile alcoolice (cu conținut crescut de zahăr/cocktailurile) și băuturile răcoritoare;
  • Băuturile pentru sportivi.

 

Prevenția este întotdeauna cea mai bună modalitate de a vă proteja sănătatea dentară. Pentru a evita expunerea excesivă a dentinei la agenții iritanți, aveți grijă de igiena dumneavoastră orală. Efectuați periajul dentar de două ori pe zi, folosiți zilnic ața dentară și clătiți gura cu o apă de gură.

 

Pastele de dinți și apele de gură cu fluor pot reduce pierderea smalțului. Fluorul oferă o apărare mai puternică în fața eroziunii smalțului și poate ajuta chiar la oprirea în evoluție a cariilor incipiente (carii inițiale, aflate încă la stadiul de pete albicioase, când încă nu s-a format o cavitate în dinte). Compusul este cunoscut și pentru proprietățile sale antibacteriene. De asemenea, pentru a calma hipersensibilitatea dentinară, puteți să folosiți pentru periajul zilnic o pastă de dinți special concepută pentru dinți sensibili, ce conține arginină și carbonat de calciu. Aceste ingrediente acționează împreună pentru a bloca canaliculele din dentină și a proteja nervul. Dacă prezentați risc de apariție a afecțiunilor gingivale și retracție gingivală, o pastă de dinți sau o apă de gură cu proprietăți antibacteriene vă pot ajuta să vă mențineți gingiile sănătoase. Consultați medicul stomatolog pentru a afla ce produse de îngrijire a dinților și a gingiilor sunt potrivite pentru dumneavoastră.

Când este recomandat să ne spălăm pe dinți?

 

Periajul dentar se realizează de minim 2 ori pe zi. După efectuarea periajului de seară, nu se mai consumă alimente sau alte băuturi, cu excepția apei. Atunci când mâncați sau beți ceva acru, la scurt timp, smalțul dentar devine mai moale. Din acest motiv este recomandat să vă spălați pe dinți numai după minim 30-40 de minute de la terminarea mesei sau băuturii acide, nu imediat după consum. De asemenea, după consum, poate fi de folos să clătiți gura cu un pahar cu apă sau să folosiți o apă de gură cu fluor.

 

Dacă însă vă confruntați cu o eroziune severă a smalțului și cu hipersensibilitate, este mai bine să așteptați câteva ore până să vă spălați pe dinți. Este mai indicat să vă spălați pe dinți înainte de a mânca sau a bea pentru a elimina placa bacteriană, iar după masă să clătiți cu apă sau cu o apă de gură cu fluor.

Mai multe articole