Eroziunea dentară: Ce alimente și băuturi pot avea impact asupra dinților?

Veți citi acest articol în mai puțin de 2,5 minute

Cuprins

1. Ce este de fapt eroziunea dentară?
2. Ce este aciditatea?
3. Care este efectul alimentelor și băuturilor cu conținut ridicat de acid?
4. Ce alimente au aciditate ridicată?
5. Cum să prevenim eroziunea smalțului?

Una dintre cele mai frecvente probleme în rândul pacienților de stomatologie este eroziunea dentară. Aceasta ne poate afecta pe toți – eroziunea poate apărea în rândul pacienților de toate vârstele și este cauzată de diverși factori.

Leziunile erozive netratate pot duce la complicații serioase – acestea înrăutățesc semnificativ estetica dinților, pot fi, de asemenea, cauza sensibilității dentare sau pot da naștere chiar la noi leziuni carioase. De aceea, este bine să știți ce este eroziunea dentară și cum să o preveniți!

Ce este de fapt eroziunea dentară?

Eroziunea este o pierdere ireversibilă a țesuturilor dentare care rezultă în urma expunerii chimice fără participarea bacteriilor (în timp ce în cazul cariei dentare bacteriile care creează acidul joacă rolul cel mai important). Eroziunea apare ca urmare a contactului frecvent al suprafețelor dentare cu acizii proveniți din alimente acide, băuturi și chiar unele medicamente, precum și cu acizii noștri interni legați de regurgitații acide sau vomă.

Suprafețele dentare afectate de eroziune sunt slăbite, iar țesutul dentar exterior – smalțul dentar – este deteriorat, ceea ce face ca dinții să fie predispuși la o distrugere ulterioară, de exemplu prin carii dentare.

Ce este aciditatea?

Aciditatea este o caracteristică a soluțiilor chimice care determină conținutul de ioni de hidrogen (H+), care reglează aciditatea substanței respective. Pentru a o măsura, folosim scara pH-ului.

Intervalul variază de la 0 la 14, 7 fiind neutru. Valorile mai mici de 7 indică acizi, în timp ce valorile mai mari de 7 înseamnă că soluția este o bază⁴. Consumul frecvent de alimente acide sau de băuturi acidulate care prezintă un pH scăzut, mai mic de 5,5 (uneori denumit colocvial „pH acid”), poate duce la distrugerea țesuturilor dentare și la formarea de leziuni erozive.

Care este efectul alimentelor și băuturilor cu conținut ridicat de acid?

Dintre factorii exogeni, care au cel mai mare impact asupra riscului crescut de eroziune dentară, dieta este cel mai important³. Consumul de produse cu pH scăzut (mai mic de 5,5) dizolvă hidroxiapatitele, care constituie smalțul – țesutul exterior al dinților⁵. O astfel de scurgere de minerale determină slăbirea țesuturilor dentare și poate duce, printre altele, la sensibilitatea dinților sau la progresia cariilor dentare³.

Ce alimente au aciditate ridicată?

Eroziunea smalțului apare atunci când se consumă frecvent alimente acide, cum ar fi citricele proaspete și băuturile acide. Cele mai multe daune sunt provocate de băuturile carbogazoase sau îndulcite suplimentar, precum și vinul sau ceaiurile cu fructe². Pacienții cu secreție scăzută de salivă și cu probleme de uscăciune a gurii trebuie să fie deosebit de atenți (riscul de apariție a unor noi leziuni erozive la pacienții cu salivație scăzută este chiar de 5 ori mai mare!).

Cum să prevenim eroziunea smalțului?

Este bine să amintim că frecvența consumului de alimente și băuturi acide, și nu cantitatea, este cea care contribuie semnificativ la apariția eroziunii.

Consumul excesiv de produse acide între mesele principale are un efect deosebit de negativ asupra dinților – este bine să vă abțineți de la gustări între mese. În plus, după ce ați consumat alimente sau băuturi acide (inclusiv ceai și cafea), este recomandat să vă spălați pe dinți cu pastă de dinți cu fluor abia după 30-60 de minute. Periajul dinților imediat după acțiunea unui agent eroziv (acizi) atunci când smalțul este precar, va duce la pierderi de smalț. Ar trebui să alegeți paste de dinți cu fluor, deoarece acesta întărește țesuturile dentare și protejează împotriva pierderii de minerale în contactul ulterior cu alimentele acide.

Referințe:

• Ann-Katrin Johansson, Ridwaan Omar, Gunnar E. Carlsson, Anders Johansson, Dental Erosion and Its Growing Importance in Clinical Practice: From Past to Present, International Journal of Dentistry, 2012
• Dominika Wnęk, Dieta w erozji zębów, mp.pl, 2021
• Zbigniew Jańczuk, Urszula Kaczmarek, Mariusz Lipski, Stomatologia zachowawcza z endodoncją. Zarys kliniczny, Wydawnictwo Lekarskie PZWL, 2018
• https://www.britannica.com/science/pH
• Ewa Rusyan, Etiology and modifying factors of dental erosion, Borgis - Nowa Stomatologia, 2003 (https://www.czytelniamedyczna.pl/1778,etiologia-i-czynniki-modyfikujace-erozje-zebow.html)
• Danuta Piątowska, Kariologia współczesna. Postępowanie kliniczne, Med Tour Press International, 2009